Infrastructură și Energie
Infrastructura este domeniul care necesită cele mai mari și urgente investiții. Asta pentru că prea mult timp s-a bătut pasul pe loc.
- Drumuri și autostrăzi
- Transportul pe calea ferată
- Transporturile navale
- Transporturile aeriene
Există studii, există propuneri, proiecte, nu există voință politică. Există și tentația banului public pentru că aici e vorba de bani mulți, greu de controlat.
Noi avem și voință politică, și soluții, și hotărârea de a avea grijă de banii țării. Proiectele se cunosc, au tot fost discutate, nu rămâne decât să fie realizate.
Drumuri și autostrăzi
- Pentru dezvoltarea țării avem nevoie de o rețea de drumuri funcțională. Începând cu drumurile comunale, județene, naționale și autostrăzile, toate sunt necesare, toate sunt importante. De aceea vom întocmi programe clare cu responsabilități, termene de execuție, avize, finanțări pentru toate direcțiile. Drumurile comunale, județene și naționale vor fi reabilitate și întreținute; autostrăzile vor fi construite într-un ritm susținut pentru a recupera cât mai mult din timpul pierdut.
- Autostrăzile de pe coridoarele pan-europene și cele care leagă provinciile istorice au prioritate.
- Se vor folosi cu mare chibzuință fonduri europene, de la buget, dar și private, în parteneriate public-private, pentru construcția și exploatarea unor tronsoane de autostradă.
- Infrastructura rutieră este de importanță națională atât pentru economie cât și pentru securitate și va fi tratată ca atare. De aceea procedurile de proiectare și avizare vor fi adaptate, prin lege, în raport cu importanța strategică a acestor obiective.
- La finalul proiectului nostru toate localitățile mari și regiunile țării vor avea un acces rapid la rețeaua de autostrăzi și drumuri expres.
Transportul pe calea ferată
- Țara noastră deține o rețea feroviară suficientă, însă neglijată ani de-a rândul a ajuns într-o stare de degradare care nu afectează numai rentabilitatea economică a acesteia, ci chiar și siguranța transportului pe calea ferată.
- Vom investi pentru a crește siguranța și viteza de deplasare pe toate cele nouă magistralele de cale ferată.
- Vom renova și moderniza toate stațiile de cale ferată, unele adevărate monumente de arhitectură, pentru a asigura publicului călător servicii corespunzătoare și un confort sporit.
Vom încuraja transportul de marfă preponderent pe calea ferată prin măsuri directe de rentabilizare a acestuia (durată, costuri, facilități de încărcare-descărcare etc.).
Vom încuraja achiziția de material rulant nou fabricat în țară.
Transporturile navale
- Este cel mai rentabil mijloc de transport pe distanțe lungi și o soluție alternativă pentru transporturile rutiere și feroviare. Este necesară elaborarea unei strategii de dezvoltare a transporturilor navale pe termen mediu și lung cu obiective precise și investiții necesare.
- Vom relua construirea canalului București-Dunăre, a două porturi ale municipiului București și un port la Oltenița. Acest canal nu va avea doar o importanță pentru transporturile pe apă, ci și energetică prin salba de micro-hidrocentrale ce se vor construi, precum și pentru sistemul de irigații și de agrement.
- Vom avea în vedere adâncirea șenalului navigabil al fluviului Dunărea, pe întreg teritoriul României, pentru ca navele să poată naviga și în perioadele secetoase, din Constanța la Rotterdam, legând Marea Nordului de Marea Neagră prin fluviile Rin, Main și Dunăre, o magistrală navigabilă de 3100 km și care străbate Olanda, Germania, Austria, Cehia și Slovacia, Ungaria, Serbia, Bulgaria și România;
- Vom moderniza portul Constanța pentru a-i crește capacitatea de operare a mărfurilor vrac și containerizate devenind astfel un hub multimodal în cadrul rețelei europene de transport și partener strategic al porturilor de pe Dunăre, fiind principala poartă de intrare care leagă piețele țărilor fără ieșire la mare din Europa Centrală și de Est cu regiunea Transcaucaz, Asia Centrală, țările riverane Mării Mediterane, Africa de Est și Extremul Orient.
Transporturile aeriene
- În România există o rețea importantă de aeroporturi uniform repartizate în toate regiunile țării. Sunt necesare însă lucrări de modernizare atât în partea operațională (platforme de staționare și de îmbarcare-debarcare pasageri, terminale pentru mărfuri, căi de rulare, piste, sisteme de control și dirijare a zborurilor), cât și la partea aeroportuară (săli de așteptare, control pasageri și bagaje, porți de îmbarcare etc.), toate acestea în funcție de numărul de pasageri și de trafic.
- Toate orașele mari și regiunile țării vor avea acces rapid pe șosele expres, autostrăzi sau cale ferată cu câte un aeroport operațional.
Vom acorda o atenție deosebită implicării mediului privat în acest domeniu, inclusiv în operarea totală a unor aeroporturi sau asigurarea unor servicii. - Avem în vedere și construirea unui nou aeroport în sudul Bucureștiului.
- Compania națională de transport aerian TAROM, reprezentând un important brand pentru țară, va fi sprijinită astfel încât, printr-un management performant și soluții economice corespunzătoare să depășească toate greutățile prin care a trecut și trece și să devină o societate sănătoasă, stabilă din punct de vedere economic, al calității serviciilor oferite și al securității zborurilor.
În condițiile actuale, mai mult ca oricând, securitatea energetică a țării este o problemă de securitate națională și o vom trata ca atare
- Producția de energie electrică pe cărbune și combustibili fosili
- Producția de energie electrică pe cărbune și combustibili fosili
- Energia hidroelectrică
- Dublarea producției de energie curată
- Asigurarea necesarului de gaze naturale pentru consumul casnic și pentru industrie
Având un potențial energetic mare și diversificat (hidrologic, cărbune, gaze naturale – locul doi în UE, eolian, solar și termal) este inadmisibil să nu găsim soluții pentru rezolvarea crizei energetice asigurând populației și agenților economici energie electrică, gaze, apă caldă și căldură în cantități suficiente și la prețuri accesibile.
Diagnosticul pus sistemului energetic al țării este unul catastrofal și se datorează politicilor incoerente, fără viziune, managementului defectuos, corupției și jafului generalizat.
Începând cu anul 2017 România devine importator net de energie electrică. Nicio capacitate de producție de energie hidroelectrică nu a fost dată în folosință în ultimii 30 de ani, nicio centrală nucleară nouă, capacități de producție închise (fruntași la închiderea minelor și a centralelor electrice pe cărbune!?). În aceste condiții se impun măsuri rapide și radicale pentru creșterea producției până la nivelul necesarului intern de energie electrică, într-o primă etapă, și dublarea producției pentru asigurarea necesarului intern la prețuri accesibile și pentru recâștigarea poziției de exportator net, în etapa următoare.
Producția de energie electrică pe cărbune și combustibili fosili
- Deținând locul doi în producția de energie electrică, capacitățile energetice pe cărbune se află într-o situație dificilă neputând face față presiunilor datorate plății certificatelor de carbon, dar și altor multe cauze subiective care țin de management, de retehnologizare și de căpușeală. Ne propunem menținerea producției actuale de energie, într-o primă etapă, aplicând un program de reorganizare al CE Oltenia care să țină cont de scăderea costurilor de producție și de menținerea locurilor de muncă. Vor fi menținute sau chiar redeschise, la nevoie, pentru perioade determinate de timp, mine și capacități de producție care asigură un grad de rentabilitate minim acceptat și se vor aplica noile tehnologii de captare, transport și stocare geologică a dioxidului de carbon.
- În același timp, vom pune în aplicare un plan de înlocuire treptată a capacităților de producție pe cărbune cu cele de producție pe gaz. Se vor finaliza, în regim de urgență, lucrările la noua centrală pe gaz de la Iernut.
Energia hidroelectrică
- Fiind cea mai ieftină energie electrică produsă va fi și una din prioritățile noastre în materie de investiții. Din păcate aceste lucrări sunt de durată și trebuie intensificate eforturile pentru recuperarea timpului și oportunităților pierdute.
- Avem în vedere finalizarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarnița-Lăpuștești, ca soluție pentru realizarea unei capacități de stocare a energiei în vederea folosirii ei în orele de vârf sau când scade producția din surse nepermanente (hidro, eoliene, fotovoltaice), dar si a celorlalte amenajări hidro-energetice aflate în diferite stadii de execuție, nefinalizate de ani buni din motive subiective legate de birocrație și de neasumare a responsabilității factorilor de decizie ai statului.
- Vom lansa un program de creștere a potențialului hidroenergetic prin demararea proiectelor de realizare a unui complex hidrotehnic pe fluviul Dunărea, în aval de Călărași, și a unor noi amenajări hidrotehnice pe râurile interioare.
Dublarea producției de energie curată
- Este prioritară finalizarea grupurilor trei și patru de la CNE Cernavoda și demararea rapidă a programului de realizare a unor noi centrale nucleare cu reactoare modulare de mici dimensiuni, în locul și pe vechiul amplasament al unor centrale electrice pe cărbune. Realizarea acestor noi capacități de producție, ce vor asigura peste 60% din producția de energie electrică fără emisii de carbon, va însemna și crearea unui important număr de locuri de muncă cu înaltă calificare.
- Vom acționa rapid pentru deblocarea barierelor legislative și birocratice în vederea dezvoltării capacităților eoliene offshore prin investiții private, România deținând la Marea Neagră un potențial foarte mare estimat la mii de MW.
- Vom încuraja producerea energiei electrice cu sistemele fotovoltaice prin concesionarea unor terenuri dezafectate (foste exploatări miniere de suprafață, terenuri improprii agriculturii, deasupra canalelor de irigații etc.).
- Vom acorda facilități pentru instalarea unor sisteme mixte eoliene și fotovoltaice care să asigure independența energetică a gospodăriilor și fermelor izolate, dar și pentru alimentarea sistemelor de irigații.
Asigurarea necesarului de gaze naturale pentru consumul casnic și pentru industrie
- Gazele naturale vor continua să joace un rol important. Trecerea pe gaze a majorității centralelor electrice pe cărbune și racordarea populației la rețeaua de gaze va determina o creștere estimată a necesarului de gaze de peste 50%. În aceste condiții, fără exploatarea gazelor din Marea Neagră, România va deveni dependentă net de importurile din Rusia.
- Vom lua măsuri urgente pentru începerea exploatării rezervelor de gaze din Marea Neagră și realizarea capacităților de stocare necesare, acest lucru contribuind la asigurarea securității energetice a României.
- Totuși, din cauza crizei energetice și implicit a creșterii aberante a prețurilor populația României este pândită de pericolul sărăciei energetice. Pentru a evita acest lucru și pentru a împiedica închiderea unor capacități industriale trebuie căutate și aplicate măsuri imediate preventive și corective.
Resurse Descărcabile
Conectează-te cu Noi
Luni – Vineri: 8:00 – 16:00
Meniu Rapid
Linkuri Utile
Noutăți și Actualizări
Fii la curent cu noutățile partidului Liga pentru Unificarea Patrioților – LUP