Susține LUP

Capitolul IV : Organizarea Teritorială a Partidului LUP

Filtru Document

Capitolul IV : Organizarea Teritorială a Partidului LUP
mai 14, 2022 - In 1. Statut

CAPITOLUL IV

ORGANIZAREA TERITORIALĂ A

 PARTIDULUI LIGA PENTRU UNIFICAREA PATRIOȚILOR

SECȚIUNEA 1

ORGANIZAȚII TERITORIALE LA NIVEL DE BAZĂ

Art. 24 Partidul Liga pentru Unificarea Patrioților este organizat pe întregul teritoriu al țării, precum și în străinătate, acolo unde se află importante comunități de cetățeni români cu drept de vot.

Art. 25 (1) Membrii LUP se organizează și activează în OL la nivel de comună, oraș, municipiu și municipiu reședință de județ, respectiv sector al Municipiului București, dar și în comunitățile cetățenilor români care domiciliază în străinătate.

  • OL constituie principalul loc de reflecție și acțiune politică a partidului.
  • OL pot reprezenta LUP, la nivel local, față de terți, pot deschide conturi în bancă și răspund de gestionarea lor, potrivit legii.
  • Se constituie o OL cu un număr minim de membri, astfel:
  1. cinci membri, în comune și orașe;
  2. șapte membri, în municipii;
  3. nouă membri, în municipii reședință de județ, respectiv în sectoarele Municipiului București;
  4. cinci membri, într-un oraș, regiune sau țară, pentru Diaspora.

Art. 26 (1) În localitățile în care nu activează o OL, BEJ sau BEN, după caz, numește unul sau mai mulți coordonatori locali cu sarcina de a acționa pentru atragerea de noi membri și înființarea unei OL.

  • La atingerea numărului minim statutar de membri, coordonatorii locali convoacă prima Adunare Generală a membrilor LUP din localitate, denumită în continuare Adunare Generală Locală – AGL în cadrul căreia se hotărăște constituirea OL și alegerea organelor sale de conducere, de control, de etică și arbitraj.
  • Câte un exemplar al procesului verbal al AGL de constituire a OL se transmite BEJ, respectiv BEB, sau BEN, după caz, care validează, prin decizie, înființarea OL și desemnarea organelor sale de conducere, de control, de etică și arbitraj. Din acel moment, OL activează în mod statutar în cadrul partidului.

Art. 27 Misiunile OL ale LUP sunt:

  1. să regrupeze și să coordoneze acțiunile membrilor de partid din localitatea respectivă și din localități limitrofe, dacă acolo nu există OL;
  2. să organizeze acțiuni colective în teritoriu, inclusiv de natură socială sau culturală, respectând scopurile, obiectivele și principiile partidului;
  3. să favorizeze dezbaterile de idei în sânul comunităților lor și să participe la elaborarea proiectelor politice ale partidului;
  4. să facă cunoscute proiectele și acțiunile partidului în teritoriu și să militeze pentru atragerea de noi membri în partid;
  5. să aducă la cunoștința organelor de conducere județene și să le sensibilizeze cu privire la importanța și oportunitatea unor subiecte de interes general sau local;
  6. să participe activ la toate acțiunile electorale în care LUP este angajat;
  7. să propună și să susțină candidați pentru funcțiile elective și guvernamentale.

Art. 28 Organele de conducere, de control, de etică și arbitraj ale OL sunt reprezentate de:

  1. Adunarea Generală Locală;
  2. Biroul Executiv Local;
  3. președintele OL;
  4. unul la trei vicepreședinți ai OL, conform hotărârii AGL;
  5. Comisia Locală de Etică și Arbitraj – CLEA;

Art. 29 (1) Adunarea Generală Locală este organul de decizie al OL și este constituit de totalitatea membrilor acesteia.

  • AGL este convocată cel puțin o dată pe an de către președintele OL, care stabilește ordinea de zi și prezidează lucrările acesteia. AGL se reunește și în sesiuni extraordinare, ori de câte ori este nevoie, la solicitarea BEL sau a cel puțin două treimi din numărul total de membri ai OL.
  • AGL este statutar constituită și își desfășoară lucrările numai în prezența a cel puțin jumătate plus unul din numărul total de membri. Dacă la data stabilită nu este asigurat cvorumul necesar, se face o nouă convocare în maximum 15 zile, dată la care lucrările AGL se desfășoară indiferent de numărul membrilor prezenți;
  • În cadrul AGL se desfășoară următoarele activități:
  1. sunt dezbătute, într-un cadru stabilit, probleme specifice comunității locale privind acțiunile și orientările politice ale partidului;
  2. sunt prezentate și aprobate bilanțuri, dări de seamă și rapoarte;
  3. este stabilită componența numerică a BEL și a CLEA;
  4. sunt aleși sau revocați președintele OL, vicepreședinții, membrii BEL, membrii CLEA, precum și cenzorul;
  5. sunt desemnați delegații pentru Adunarea Generală Județeană – AGJ și propunerile de delegați pentru Congres.

Art. 30  (1) BEL este organul de conducere curentă al OL și se întrunește în ședințe ordinare de lucru cel puțin o dată pe lună, la convocarea președintelui OL, sau ori de câte ori este nevoie, la solicitarea a cel puțin jumătate din numărul total de membri ai biroului.

  • La ședințele BEL pot asista, fără a avea drept de vot sau de a interveni în dezbateri, orice membru al OL care este invitat de președinte sau își anunță intenția de participare cu cel puțin 24 de ore înainte de ora începerii ședinței;
  • BEL este compus din cel puțin trei membri, conform hotărârii AGL luată în raport cu numărul total de membri ai organizației, astfel:
  1. președintele OL;
  2. unul la trei vicepreședinți ai OL;
  3. un număr de membri, cel puțin egal cu numărul de vicepreședinți, aleși direct de AGL.
    • În prima ședință după constituire, BEL stabilește atribuții specifice fiecărui membru și alege din rândul membrilor săi:
  4. secretarul OL care primește, în primul rând, sarcini specifice privind evidența membrilor și constituirea arhivei organizației;
  5. trezorierul OL, cu sarcina de a conduce activitatea financiar-contabilă a OL, de a gestiona încasarea cotizațiilor și de a asigura legalitatea utilizării fondurilor bănești.
    • În BEL cu un număr redus de membri atribuțiile pot fi cumulate.
    • Membrii BEL sunt obligați să participe la ședințele de lucru ori de câte ori sunt convocați. Absența repetată și nejustificată atrage pierderea calității de membru al BEL, în condițiile prevăzute în RI.
    • Atribuțiile BEL sunt:
  6. pune în practică hotărârile forurilor de conducere superioare, respectând linia politică și strategia de dezvoltare a partidului;
  7. aprobă sau respinge motivat cererile de adeziune;
  8. asigură cunoașterea și respectarea Statutului, Programului politic, RI, Cartei valorilor, Codului etic și a tuturor documentelor noi apărute;
  9. validează listele cu candidați pentru alegerile interne în cadrul OL și le avizează și le transmite organelor superioare pe cele ce intră în competența acestora, conform prevederilor statutare;
  10. acordă sprijin politic membrilor OL desemnați să candideze pentru ocuparea funcțiilor elective sau guvernamentale;
  11. organizează, pe plan local, activități de susținere a candidaților partidului la alegerile locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale;
  12. asigură organizarea activităților specifice campaniilor electorale, inclusiv în plan material și administrativ;
  13. mobilizează membrii de partid pentru participarea activă la activitățile de teren;
  14. urmărește încasarea cotizațiilor lunare;
  15. ține evidența la zi atât a membrilor de partid cât și a cotizațiilor încasate completând permanent fișele personale din Registrul de evidență a membrilor LUP și transmite trimestrial și ori de câte ori este nevoie situații actualizate la BEJ;
  16. dispune, în condițiile prevăzute de prezentul Statut, sancțiuni membrilor OL în situațiile în care acestea nu sunt în competența altor organe;
  17. gestionează resursele materiale și financiare ale organizației;
  18. adoptă bugetul de venituri și cheltuieli și hotărăște asupra executării acestuia;
  19. numește supleanți în funcțiile de conducere ale OL devenite vacante, temporar sau definitiv, supleanți în ordinea strict descrescătoare a numărului de voturi obținute în cadrul ultimilor alegeri organizate pentru respectivul mandat.

Art. 31 (1) Președintele OL este garantul bunei funcționări a partidului în teritoriu și respectării prevederilor prezentului Statut, RI, Codului etic și a Cartei valorilor. Este ales de AGL pentru un mandat de patru ani, având dreptul la maximum două mandate complete.

  • În AGL în care este ales președintele, fiecare candidat prezintă un program de activitate pentru o perioadă de un an. Președintele ales prezintă la fiecare AGL ordinară câte un raport și un nou program de activitate pentru anul următor.
  • Atribuțiile președintelui OL sunt:
  1. asigură popularizarea pe plan local a LUP;
  2. convoacă, pregătește și organizează desfășurarea AGL;
  3. convoacă și conduce ședințele de lucru ale BEL;
  4. coordonează, planifică și controlează activitățile desfășurate în cadrul OL;
  5. coordonează activitatea BEL;
  6. informează periodic BEJ cu privire la activitatea politică a OL;
  7. semnează actele oficiale ale OL în limita competențelor legale și statutare;
  8. reprezintă OL în relația cu autoritățile locale și terți

Art. 32 (1) Vicepreședinții OL sunt membri de drept ai BEL și sunt aleși de AGL pentru un mandat de patru ani.

  • Atribuțiile vicepreședinților OL, precum și sarcinile specifice temporare sunt stabilite și repartizate de plenul BEN, la propunerea președintelui OL.

Art. 33 (1) În OL cu un număr de cel puțin 30 de membri, se înființează, prin hotărâre a AGL, CLEA cu un număr de trei sau cinci membri, în raport cu numărul total de membri ai OL.

  • Membrii CLEA sunt aleși de AGL pentru un mandat de doi ani.
  • În OL cu un număr de membri mai mic de 30, AGL alege un responsabil cu problemele de etică și arbitraj pentru o perioadă de doi ani sau până când, fiind îndeplinite condițiile de constituire, este înființată CLEA.
  • Modul de organizare, funcționare și atribuțiile CEA de la toate nivelurile, precum și atribuțiile responsabilului cu probleme de etică și arbitraj sunt stabilite prin ROF-CEA elaborat de Comisia Națională de Etică și Arbitraj – CNEA, în termen de cel mult șase luni de la constituirea sa, și aprobat de CN.

Art. 34 (1) Cenzorul OL este ales de AGL pentru un mandat de doi ani.

  • Cenzorul OL verifică activitatea financiar-contabilă a OL și gestionarea patrimoniului acesteia. Anual prezintă un raport în AGL.

 

SECȚIUNEA a 2-a

ORGANIZAȚII TERITORIALE LA NIVEL INTERMEDIAR

Art. 35 În fiecare județ, în Municipiul București și în Diaspora se constituie câte o organizație LUP de nivel intermediar, care funcționează pe scara ierarhică între organizațiile de bază și conducerea națională.

Art. 36 (1) Organizația Județeană – OJ este formată din totalitatea OL de pe teritoriul județului respectiv și se constituie atunci când sunt înființate și funcționează cel puțin trei OL, din care una, în municipiul reședință de județ.

  • În Municipiul București se constituie Organizația Municipiului București – OMB atunci când în cel puțin două sectoare sunt înființate și funcționează OL.
  • În Diaspora se constituie Organizația Diaspora – OD atunci când există cel puțin două OL, în localități diferite, din țări diferite.
  • În continuare, prevederile prezentului Statut care fac referire la județ sunt valabile și pentru Municipiul București, și pentru Diaspora, daca în text nu se precizează altfel.
  • OJ reprezintă partidul la nivel județean față de terți, deschide conturi în bancă și răspunde de gestionarea lor.

Art. 37 În județele în care nu există OJ, BEN numește doi coordonatori care animă activitatea partidului în teritoriu cu scopul de a primi noi membri LUP, de a înființa noi OL și de a constitui OJ.

Art. 38 (1) La atingerea numărului statutar de OL pe teritoriul județului respectiv, coordonatorii convoacă prima adunare generală în care se hotărăște constituirea OJ, alegerea președintelui OJ, a vicepreședinților OJ și a membrilor BEJ.

  • La această primă convocare a AGJ participă, cu drept de vot toți coordonatorii teritoriali precum și membrii BEL ai OL deja constituite.
  • Un exemplar al procesului verbal al AGJ de constituire și alegere a organelor de conducere este transmis BEN care validează, prin decizie, înființarea OJ LUP. Începând cu data validării, OJ activează în mod statutar în cadrul partidului.
  • La prima convocare ordinară, cu cel puțin o lună înainte de primul Congres, AGJ alege primul Comitet Politic – CP al OJ.

Art. 39 (1) Misiunile OJ sunt:

  1. să propage în teritoriu valorile și acțiunile politice ale LUP și să militeze permanent pentru atragerea de noi membri;
  2. să coordoneze activitatea OL de pe teritoriul județului respectiv;
  3. să fie permanent în strânsă legătură cu OL, să cunoască proiectele și acțiunile acestora și să transmită organelor de conducere națională toate subiectele de interes general sau local dezbătute;
  4. să participe la elaborarea și derularea proiectelor politice ale partidului;
  5. să îndeplinească toate sarcinile ce îi revin pentru pregătirea și desfășurarea proceselor electorale la care LUP participă;
  6. să coordoneze în teritoriu toate acțiunile electorale în care LUP este angajat.
    • Fiecare OJ este liberă să-și aleagă modalitățile de funcționare și să își stabilească acțiunile politice proprii, respectând prevederile prezentului Statut și ale RI, liniile generale definite de organele de conducere naționale ale partidului și în conformitate cu termenele și obiectivele electorale ale partidului.

Art. 40 Organele de conducere, de control, de etică și arbitraj ale OJ sunt:

  1. Adunarea Generală Județeană;
  2. Comitetul Politic;
  3. Biroul Executiv Județean;
  4. președintele OJ;
  5. unul la cinci vicepreședinți ai OJ, conform hotărârii AGJ;
  6. secretarul executiv al OJ;
  7. trezorierul OJ;
  8. Comisia Județeană de Etică și Arbitraj – CJEA;
  9. Comisia Județeană de Cenzori – CJC.

Art. 41 (1) Adunarea Generală Județeană, este organul de decizie al OJ și reunește totalitatea membrilor LUP din județ sau a delegaților acestora.

  • AGJ se convoacă o dată la patru ani, înainte de Congresul LUP, de către președintele OJ care stabilește ordinea de zi și prezidează lucrările acesteia. AGJ extraordinară este convocată, ori de câte ori este nevoie, la solicitarea a cel puțin jumătate din numărul total de membri ai CP sau a cel puțin două treimi din numărul total de membri ai BEJ.
  • La lucrările AGJ pot participa, conform deciziei BEJ, toți membrii de partid din județul respectiv sau un număr de delegați aleși de AGL. BEJ stabilește, în acest caz, norma de reprezentare.
  • În afara delegaților aleși de AGL, sunt convocați și următorii membri de drept:
  1. membrii CP;
  2. membrii BEJ;
  3. membrii CJEA;
  4. membrii CJC;
  5. parlamentarii și europarlamentarii, membri ai OJ;
  6. membrii Guvernului proveniți din cadrul OJ;
  7. președintele Consiliului Județean – CJ, primarii, consilierii județeni și locali;
  8. președinții OL din județ.
    • AGJ este statutar constituită și își desfășoară lucrările în prezența a cel puțin jumătate plus unul din numărul total de membri convocați. Dacă la data stabilită nu este asigurat cvorumul necesar, se face o nouă convocare în maximum 15 zile. La această a doua convocare lucrările se desfășoară indiferent de numărul de membri convocați prezenți.
    • OJ care nu reușesc să desfășoare AGJ până la data începerii Congresului nu pot trimite delegați la lucrările acestuia și ulterior fac obiectul unei anchete disciplinare, comisiile abilitate sesizându-se din oficiu.
    • În cadrul AGJ se desfășoară următoarele activități:
  9. sunt prezentate și aprobate bilanțuri, dări de seamă, rapoarte și strategii;
  10. este stabilită componența numerică a CP, a CJEA și a CJC;
  11. sunt aleși sau revocați, președintele OJ, vicepreședinții, secretarul, trezorierul, membrii CP, precum și membrii CJEA și membrii CJC;
  12. sunt desemnați delegații pentru Congresul LUP;
  13. sunt adoptate hotărâri ce stabilesc modalitățile de promovare a partidului în teritoriu și soluțiile de înfăptuire a prevederilor Programului politic .

Art. 42 (1) Comitetul Politic este organul de conducere politică al OJ între două AGJ.

  • CP se întrunește în sesiuni ordinare cel puțin o dată pe an, convocat de președintele OJ care stabilește ordinea de zi și prezidează lucrările acestuia. Poate de asemenea să se reunească, ori de câte ori este nevoie, la inițiativa a cel puțin jumătate din membrii săi sau cel puțin două treimi din membrii BEJ, pentru deliberare asupra unor subiecte care intră în sfera atribuțiilor sale.
  • CP este alcătuit, conform hotărârii AGJ, din membri de drept și cel puțin un număr egal de membri aleși de AG pentru un mandat de patru ani din rândul membrilor de partid care nu dețin funcții de conducere în organele de conducere județene, funcții elective sau guvernamentale la nivel județean sau național.
  • Membrii de drept ai CP sunt:
  1. membrii BEJ;
  2. parlamentarii și europarlamentarii, precum și membrii guvernului, membrii LUP ce aparțin OJ;
  3. consilierii județeni ai partidului;
  4. primarii și consilierii locali;
  5. președinții OL din județ.
    • CP este statutar constituit și își desfășoară lucrările numai în prezența a cel puțin jumătate plus unu din numărul total de membri. Dacă la data stabilită nu este asigurat cvorumul necesar, se face o nouă convocare în maximum 15 zile. La această a doua convocare lucrările se desfășoară indiferent de numărul de membri convocați prezenți.
    • CP are următoarele atribuții:
  6. determină modalitățile de dezvoltare a partidului în teritoriu cu scopul de a crește numărul și calitatea morală și politică a membrilor de partid și implicit de creștere a numărului de OL;
  7. veghează la buna aplicare a hotărârilor AGJ și ale Congresului;
  8. stabilește componența numerică a BEJ;
  9. alege sau revocă membrii BEJ, cu excepția membrilor de drept și care sunt aleși pe funcții de AGJ;
  10. avizează listele cu candidații pentru alegerile interne județene în vederea supunerii votului în AGJ;
  11. adoptă bugetul de venituri și cheltuieli al OJ;
  12. hotărăște sancționarea membrilor LUP aflați în funcții de conducere în organele OJ, a președintelui CJ și a președinților OL, conform prevederilor prezentului Statut și a RI.

Art. 43 (1) BEJ este organul de conducere executivă al OJ.

  • BEJ este compus, conform hotărârii CP, din membri de drept și cel puțin un număr egal de membri aleși în CP pentru un mandat de patru ani din rândul membrilor de partid care nu îndeplinesc funcții de conducere în organele de conducere, funcții elective sau guvernamentale la nivel județean sau național.
  • Membrii de drept ai BEJ sunt:
  1. președintele OJ;
  2. vicepreședinții OJ;
  3. secretarul OJ;
  4. trezorierul OJ;
  5. președintele CJ;
  6. primarii orașelor și municipiilor din județ;
  7. președinții primelor cinci organizații locale din județ, în ordinea numărului de membri existenți la data stabilirii componenței noului BEJ.
    • BEJ se întrunește lunar la convocarea președintelui OJ și ori de câte ori este nevoie, la solicitarea a cel puțin jumătate din numărul total al membrilor săi sau cel puțin două treimi din numărul total al membrilor LUP din județul respectiv.
    • Membrii BEJ sunt obligați să participe la ședințele de lucru ori de câte ori sunt convocați. Absența repetată și nejustificată atrage pierderea calității de membru al BEJ, în condițiile prevăzute în RI.
    • BEJ are următoarele atribuții:
  8. pune în practică hotărârile forurilor de conducere superioare la nivel județean și național ale partidului în ceea ce privește linia politică și strategia pentru dezvoltarea partidului în teritoriu;
  9. coordonează și îndrumă activitatea organizațiilor locale asigurând o bună desfășurare a acțiunilor politice în teritoriu;
  10. asigură legătura continuă între organizațiile locale și forurile superioare ale partidului, atât cu cele județene cât și cu cele naționale;
  11. verifică procesul de constituire și aprobă sau respinge înființarea noilor OL;
  12. decide asupra desființării OL atunci când constată că numărul de membri a scăzut sub pragul statutar sau când sunt indicii clare că o OL, prin acțiuni politice concrete, se abate în integralitatea ei de la linia politică a partidului, precum și de la prevederile Statutului, RI, Codului etic și ale Cartei valorilor;
  13. numește supleanți în funcțiile de conducere din organele de conducere ale OJ, devenite vacante temporar sau definitiv, în ordinea strict descrescătoare a voturilor obținute în cadrul ultimilor alegeri organizate pentru mandatele respective;
  14. validează listele cu candidați pentru alegerile președinților OL, pentru alegerile interne în cadrul OJ și le înaintează organelor superioare pe cele ce intră în competența acestora, conform prevederilor prezentului Statut;
  15. acordă sprijin politic membrilor LUP din OJ desemnați să candideze pentru ocuparea funcțiilor elective sau guvernamentale;
  16. organizează acțiuni specifice de campanie electorală, inclusiv pe plan material și administrativ;
  17. sprijină candidații partidului la alegerile parlamentare naționale și europene, precum și la alegerile prezidențiale;
  18. stabilește, la propunerea președintelui, atribuțiile membrilor săi, inclusiv a vicepreședinților, secretarului executiv și trezorierului;
  19. gestionează resursele materiale și financiare ale OJ;
  20. elaborează bugetul de venituri și cheltuieli al OJ și decide asupra executării acestuia;
  21. dispune, în condițiile prevăzute de prezentul Statut și RI, sancțiuni membrilor de partid din OJ, în situațiile în care acestea nu sunt în competența altor organe.

Art. 44 (1) Președintele OJ este garantul bunei funcționări a partidului în teritoriu și respectării prevederilor prezentului Statut, RI, Codului etic și a Cartei valorilor.

  • Președintele OJ este ales de AGJ pentru un mandat de patru ani, având dreptul la maximum două mandate complete.
  • În AGJ în care este ales președintele, fiecare candidat își prezintă programul politic pentru mandatul pe care îl solicită. Președintele ales prezintă la fiecare convocare a AGJ câte un raport pentru perioada trecută de la ultima convocare, dacă de la ultimul raport au trecut mai mult de șase luni. De asemenea, președintele poate prezenta și supune la vot completări sau modificări ale programului său politic, pentru perioada rămasă din mandat.
  • Atribuțiile președintelui OJ sunt:
  1. coordonează, planifică și controlează activitățile desfășurate în cadrul OJ;
  2. convoacă, pregătește și conduce lucrările AGJ și ale CP;
  3. conduce nemijlocit activitatea BEJ;
  4. semnează actele oficiale și comunicatele OJ în limita competențelor legale și statutare;
  5. informează periodic BEN cu privire la activitatea politică a OJ;
  6. reprezintă OJ în relația cu autoritățile locale și județene, cu filialele celorlalte partide și terți.

Art. 45 (1) Comisia Județeană de Etică și Arbitraj este aleasă de AGJ pentru un mandat de patru ani și se întrunește, la convocarea președintelui CJEA, trimestrial și ori de câte ori este sesizată.

  • CJEA este compusă dintr-un număr impar de membri, astfel:
  1. președintele CJEA;
  2. vicepreședintele CJEA;
  3. secretarul CJEA;
  4. doi sau patru membri.
    • Funcțiile în cadrul CJEA sunt alese prin vot deschis în prima ședință de constituire a acesteia în maximum cinci zile de la alegerea membrilor săi.
    • CJEA își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile prezentului Statut, a ROF-CEA și are următoarele atribuții:
  5. cercetează și analizează reclamațiile și sesizările primite împotriva membrilor organizației, stabilește și propune soluții statutare organelor competente;
  6. cercetează și propune soluționarea diferendelor între membrii LUP, precum și între aceștia și organele de conducere ale partidului, la nivel local și județean;
  7. soluționează diferendele între OL, precum și între organele de conducere ale filialelor locale și organele de conducere ale OJ;
  8. soluționează contestațiile împotriva hotărârilor de sancționare a membrilor partidului, potrivit competențelor prevăzute în ROF-CEA.
    • În activitatea sa, CJEA respectă dreptul la opinie al tuturor părților și dreptul la apărare.
    • Membrii CJEA nu pot face parte și din alte organe de conducere executivă ale partidului.
    • Hotărârile CJEA pot fi atacate doar la CNEA.
    • CJEA prezintă rapoarte de activitate în AGJ.

Art. 46 (1) Comisia Județeană de Cenzori este aleasă de AGJ pentru un mandat de patru ani și se întrunește, la convocarea președintelui CJC, trimestrial și ori de câte ori este nevoie.

(2) CJC este compusă din:

  1. președintele CJC;
  2. vicepreședintele CJC;
  3. secretarul CJC;
  4. doi la patru membri.
    • Funcțiile în cadrul CJC sunt alese în prima ședință a acesteia în maximum zece zile de la alegerea membrilor săi.
    • CJC își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile prezentului Statut și a Regulamentului de organizare și funcționare a comisiilor de cenzori – ROF-CC ce este elaborat de Comisia Națională de Cenzori – CNC și aprobat de CN.
    • CJC are următoarele atribuții:
  5. verifică activitatea financiar-contabilă din OJ;
  6. verifică modul de gestionare a patrimoniului OJ;
  7. ia măsuri pentru prevenirea și remedierea unor disfuncționalități atât în activitatea financiar-contabilă, cât și în gestionarea patrimoniului;
  8. constată deficiențele și abaterile săvârșite și ia măsuri pentru remediere, în concordanță cu prevederile legale și statutare;
  9. exercită acțiuni de control financiar preventiv și de audit intern în OJ;
  10. sprijină activitatea cenzorilor OL.
    • CJC prezintă rapoarte de activitate în AGJ.
    • Membrii CJC nu pot face parte și din alte organe de conducere executivă ale partidului.

Vezi aici Statutul LUP

Descarcă Documentul Atașat

Conectează-te cu Noi

Facebook-square Youtube Facebook-f Twitter
Adresă: Strada Mărgeanului, nr. 36, Sector 5, București, România.
Orar Zilnic:

Luni – Vineri: 8:00 – 16:00

Telefon: +40760.735.117
Email: [email protected]

Meniu Rapid

Linkuri Utile

Noutăți și Actualizări

Fii la curent cu noutățile partidului Liga pentru Unificarea Patrioților – LUP

Partidul Liga pentru Unificarea Patrioților - LUP © 2022. Toate Drepturile Rezervate